Aproape de final...

Dureri de oase murdare de regret,placeri interioare tinute secret...Incheieturi strapunse de spinul mortii,facute dupa indrumarea cartii...Sunt scarbit de boala ce m-a absorbit.am uitat cum sa ma ridic ajungand sa nu mai simt nimic omenesc.Imi inghit lacrimile vinovate,sughit si ma las pe spate,cazand in vid.Imi mananc dintii,dezamagindu-mi parintii mintindu-i,batjocorindu-i cu faptele mele demne de mila.Otrava ce imi curge prin vene,imi arde sufletul ce geme de lacomie...Sunt plin de sange pe maini,mai am putin si ma sting si mama plange langa trupul meu ros de agonie prea curand,mult prea curand.Nu mi-am imaginat vreodata ca voi ajunge sa fac atatea lacrimi sa cada si ca vor ajunge toti sa vada cum ma sinucid cu zambetul pe buzele-mi distruse de sete....

Langa trupul fara suflet

Tic,tac,tic,tac,tic,tac....Cat de dulce poate fi muzica inimii tale...Imi lipseste enorm de mult,la fel ca si noptile fierbinti pe care le raceam dimineata in marea somnoroasa, la fiecare rasarit...

Mai tii minte cand au trecut turistii aceia si...noi eram goi pe plaja?Ne-am pierdut trupurile imbracate in costumul lui Adam si al Evei printre copacii parca rusinati de goliciunea noastra...Fiecare clipa am trait-o impreuna,inimile noastre au batut impreuna,la fiecare durere am suferit impreuna,am plans impreuna,am ras impreuna si ne-am jurat ca vom fi intotdeauna impreuna...! Si m-ai lasat singur si neajutorat...As putea sa ridic degetul si sa acuz pe toata lumea sau as putea sa ridic pumnalul si sa-mi curm singuratatea. Dar cine sa fie vinovat ca in dimineata asta nu-ti mai canta inima, ca suflarea ta nu imi mai mangaie pielea,ca esti rece ca apusul si palida de parca ti-au tesut paianjenii chipul...

Am ramas cu atatea lucruri nespuse, cu atatea saruturi nedaruite, cu atatea clipe intunecate desingurate... Am vreo mie de feluri prin care sa-ti daruiesc amorul meu salbatic si sfasiat de durere..

Am ramas cu amintirea fiecarei clipe petrecute cu tine...Ne-am sarutat de prea putine ori, ne-am imbratisat doar odata in zori, ne-am iubit infinit si acum cerul a hotarat ca a sosit clipa sa mori...

Te iubesc atat de mult pe cat ma urasc ca nu ti-am fost alaturi in ultimele clipe.. As vrea sa imi iau ramas bun de la trupul tau cu un sarut de adio, dar te vad atat de pura incat abia te pot atinge. Mi-as smulge inima ce-mi urla-n piept pompandu-mi veninul amorului prin vene sa ti-o daruiesc tie... sa poti zambi din nou sa poti rosti cuvinte cu glasul tau angelic...numai de as putea...sa te aduc inapoi!

Raman langa tine pana ce te vei trezi si ne vom iubi din nou....raman langa tine!

Imi pare rau ...

Imi pare rau ca te-am hranit cu spuma urii mele,

Imi pare rau ca te-am lovit cu vorbe grele,

Imi pare rau ca te-am imbratisat cu fapte rele,

Imi pare rau ca nu mai esti  in bratele mele...

Te aud plangand in vis,

Ma trezesc si regret ca nu am fost ce ti-am promis...

Amorul tau pentru mine simt ca s-a inchis

In indureratul tau abis..

Abuz

"M-a apucat un dor de realitate
Un dor ce se indrepta spre moarte,
Lasandu-se inabusit incet
De al visarii muget...

Vreau sa-nvat sa rad,sa plang,sa fiu
Acelasi tip banal dar viu..."

Astea-s ultimele lui cuvinte ce mi le-a rostit inainte sa moara....inainte sa devina un manechin cu termen de valabilitate.

Drogurile iti sterg zambetul....

Drogurile iti sterg zambetul...iti rapesc fericirea si ti-o incatuseaza in cateva "unitati de lacrimi"...Lacrimi ce-ti fac corpul sa tremure,sa urle,sa minta si....sa refuze realitatea....sa raneasca si chiar sa ucida zambetul celor din jur.
Odata ce faci pactul cu stropii de ploaie ce-ti vor raci sangele fierbinte devii sec,rigid,lipsit de sentimente;devii asemeni unui arbore....trbuiesti doar hranit...cu...lacrimi...
Ai fi surprins draga necunoscutule la cate lucruri ai fi dispus sa renunti pentru a-ti lasa agonia mascata sa ti se scurga prin vene...Ai fi in stare sa renunti la mangaieri,saruturi,imbratisari,priviri si astea sunt doar o mica parte din infinitul de lucruri pe care le oferi in schimb pentru cateva clipe de "anomalie"...
Nu te mai bucura nimic,nu te mai satisface nimic,te minti singur ca e ultima data...ceri ajutor dar in minutul 2 te gandesti cum sa mai combini....asa e? te regasesti?daca da...imi pare rau...daca nu cu atata mai bine.Nu iti mai place nimic...decat emotia pe care o ai...fiorul care te impunge inainte sa te..."transformi"...:|
Si acum sa luam si alt aspect...de cand ne nastem si pana evadam din "parcarea paradisului" suntem obligati de societate sa traim dupa un anumit tipar al vietii...un sablon in care trebuie sa ne inchidem ideile,sentimentele si in functie de ordinea lor si de coada la care stai obtinem...o....Eticheta...Pe care o purtam toata viata....."ala e prost...ala e betiv...ala drogat...ala e curvar...ala e mincinos...etc"
"Iubeste-ti aproapele"
-tu...ti-l iubesti?Nu cred...pentru ca daca l-ai iubi...ar simti...si ar fi lumea mai buna...aud de tot felul de campanii "salvati balenele,delfinii,cainii comunitari"...ce kkt...NU! salvati oamenii...salveaza-te pe tine...si apoi incearca sa il ajuti si pe cel de langa...daca ar fi asa..ce marfa ar fi...nu as mai strange nici eu din dinti la ora asta...incercand sa nimeresc tastele....nu ar mai fi postu asta...:>....si nu m-as mai fi refugiat in lumea in care eu imi sunt si prieten si dusman....Ai dusmani?...eu da....1 singur...si acela sunt EU...incep sa cred ca se asterne o mult "invitata" schizofrenie....vad eu...ca ma descurc....mai mult sau mai putin...
"Nu te mai gandi ma la asta...traieste clipa!" asa aud mai mereu...si chiar asa fac si eu...dar uneori ma mai loveste si realitatea...si imi listez problemele...acordand prioritate unora ca la intersectie..."intersectia problemelor mele" ce cacat...da...oare asta sa fie problema noastra? A oamenilor?...gandim prea mult?..."desssssiiiiigur"....
"In fata lui Dumnezeu suntem toti egali"....da? Atunci cum imi explici ca vecinul de langa...nu mai are curent electric...ca are un salariu de kkt si datorii...si "portoricanu" de la parter si-a tras bmw....?Da frate....asta e egalitatea pe care ne-o ofera Dumnezeu...si fanii lui....
Uite cateva caracteristici ale sablonului vietii impus de societate: Nu trebuie sa stai cu un loc mai in fata decat cel care nu are abilitati psihice sau fizice...ca deh suntem egali...nu trebuie sa fii diferit,sa ai propriul tau still ca apoi vei fi ori iti va fi copiata pana si mimica fetei cand te caci...ori vei fi catalogat drept "ciudat"...si nooo...ce-i ciudat...sau nou ...musca..face rau...si de asta se gasesc baieti destepti si fete cu gura incapatoare,sa faca regulile pe lume...da...pestele mic e mancat de pestele mare...darrrrr...daca pestele mic..devine peste noapte pescar si...si...am uitat..plm....Sablonu asta prost...e de cand lumea...Oamenii se tem de schimbare...se tem de evolutie...dar nu se tem de propria persoana...sunt majoritatea plini de sine si...asta afecteaza tot. (parca par un extraterestru de vorbesc asa de oameni:))...si...plm...imi scriu ideile sa ma descarc...caci acum nu pot vbi cu nimeni imi cam tremura corpu...)

Si asa...vei ajunge sa cauti cu disperare,o cale de scapare,de originalitate,de distractie,de a simti "fericirea" in felul in care iti doresti tu... Cica..."scopul scuza mijloacele"...oare? Ei bine..oricat de stupida e remarca...eu o folosesc...tu o folosesti...prietenii tai o folosesc...chiar fara sa ne dam seama...Imi place cum unii arata cu degetul pe altii pe strada...."huuuaaa..ala ia pastile..ala isi baga in vena...huaaa...." dar nu se sterge de "bronz" la bot...Se bat...se cearta...se omoara..?pentru ce? pentru ai fi mai bine...pentru a-si descarca furia..pentru a-i fura portofelul sau pentru ai intra prin efractie in gaura...Si asa vrem o lume mai buna dar nu facem nimic...Mentineti-va sus....un sfat bun/rau...depinde cum il interpretati...Scuze daca am jignit pe careva....scuze pentru greseli gramaticale...is cam grabit...si astept comentarii..in caz ca ar trbui facute...Pun punct aici,nu mai pot...ma duc sa bag niste antidot:-$

Sub cerul meu...

Calare pe fumul incetosat al visarii,incerc sa zaresc realitatea care deja imi este straina...dar e mai bine asa.Imi ador nestirea si nesimtirea cu care ma pierd in "turma"...Sunt fara griji,fara ganduri pesimiste,cred ca a inceput sa nu imi mai pese!
Traiesc clipa la maxim chiar daca in usa mintii cineva-mi bate cu pumnii si cu picioarele in speranta ca va putea intra...As vrea sa nu las pe nimeni sa intre...dar pe zi ce trece imi dovedesc contrariul.Ma amagesc ca as prefera sa ma pierd printre mangaierile muzicii si sa-mi inchid ochii lasandu-ma absorbit de imaginatie,decat sa-mi impart gandurile,visele si sperantele cu o alta persoana.O adevarata dovada de egoism...nu? Ohh yea!
Tin sa mentionez ca sunt inca foarte confuz in privinta realitatii si tocmai de asta as dori ca in viitor sa nu fiu criticat din cauza unor alinieri de cuvinte poate lipsite de sens pentru unii.
Am inceput incet incet sa uit de perioada sumbra de un an,in care clipa inghetase in timpul unui cosmar.Am ajuns de unde nu trebuia sa plec..Multe lucruri nu s-au schimbat..La inceput am fost inselat de anumite imagini false ale prietenilor dar cautand cu disperare motivul schimbarii lor am privit si dincolo de masti si mare mi-a fost satisfactia cand am realizat ca nu s-au schimbat deloc...
Si astea fiind scrise..inchei gandindu-ma la tigara pe care o voi adora timp de cateva clipe,insetat.

Remuscari part 1...

"Ba,esti prost ma!De ce nu faci asa?Sa stii ca dai de dracu,daca-l cauti ma!Tre sa fii altfel,tre sa te schimbi!Tre sa fii altu,tre sa fii ca....mine!Ce pula mea taci ca tristu?Ce esti ba asta retras?Ce prosti esti ma!"
Mda...Cuvinte strase din gurile multora........
Cred ca stii si tu senzatia aia de tot cacatul pe care ti-o ofera o zi proasta...daca mai e chinuita si de amintiri si remuscari,merita toti banii!Toti avem zile proaste...e ceva absolut normal...numai ca mie mi se pare ca ale mele sunt al dracului de multe....
E deja dimineatza....Din patul "adormit" privesc peretii goi si albi care parca ma invita sa-mi scriu gandurile pe ele;sa le pun in ordine,sa le analizez si sa incerc sa gasesc solutia "fericirii".Nu ar mai trebui decat sa ma apuc de scris...ce si de unde sa incep,nu stiu...8 gauri mici sunt in oblonul ferestrei mele,prin care se strecoara soarele sperand ca ma va putea scoate din casa pentru a ma putea mangaia cu razele lui....Degeaba...
"Esti un fraier bai!Nu vei ce misto-i afara?Iesi si tu afara din casa!Fa o plimbare!Arata ca esti un om normal....!"
Om?Dar ce inseamna de fapt sa fii om?Ma poate invata cineva?Poate...fac ceva gresit....Dar daca nu sunt normal...cum sunt?....sunt si atat...Pentru oricine se crede perfect,nu am decat un scuipat intre ochi de oferit!"Coaie,daca te crezi perfect,inseamna ca esti tot ce nu sunt eu!"...Nimeni nu e perfect...Si ma borfaie anumite persoane uneori....cand sunt pe "culmile borfaielii"...."Bai esti bine?Hai lasa supararea!"....si ma simt obligat sa le dau raspunsu de rigoare "Lasa-ma-n pula mea in pace!"......Si persoanele astea nu o fac pentru ca simt nevoia sa ma ajute cu o vorba buna,ci pentru ca simt nevoia sa SE ajute cu satisfactia ca mi-au oferit un ajutor...inutil.Dar se intampla sa insiste....sa ma futa la icre si mai tare...si atunci ma gandesc...daca e vreo problema cu mine sau restu-s niste dobitoci....Imi e teama de raspunsul la intrebarea asta...
Stau si ma gandesc plin de indoieli,punandu-mi intrebari absurde si in acelasi timp chinuitoare..."Oare cum era daca nu....Si daca faceam....Oare cum era daca nu aveam incredere in anumite persoane?"Mai "curat" cu siguranta....Daca eram copilul mamei...si faceam tot ce imi spunea ea?Cum eram acum?Daca nu cunosteam visele artificiale,cum ma simteam acum?Oare cum mi-ar sta cu parul scurt,fara pierceuri,tatuaje?Ce anturaj as fi avut daca nu il aveam pe asta?
Ma intreb si nu-mi raspund...nu pot.Sunt mandru ca pot lua decizii de unu singur...si ca nu sunt dependent de parinti....Uneori imi vine sa urlu "Ma doare in pula de tot bai!"....dar nu mi-ar folosi la nimic.....
Sper doar ca in viitor...forta cuvantului o va invinge pe cea a pumnului...