Remuscari part 1...

"Ba,esti prost ma!De ce nu faci asa?Sa stii ca dai de dracu,daca-l cauti ma!Tre sa fii altfel,tre sa te schimbi!Tre sa fii altu,tre sa fii ca....mine!Ce pula mea taci ca tristu?Ce esti ba asta retras?Ce prosti esti ma!"
Mda...Cuvinte strase din gurile multora........
Cred ca stii si tu senzatia aia de tot cacatul pe care ti-o ofera o zi proasta...daca mai e chinuita si de amintiri si remuscari,merita toti banii!Toti avem zile proaste...e ceva absolut normal...numai ca mie mi se pare ca ale mele sunt al dracului de multe....
E deja dimineatza....Din patul "adormit" privesc peretii goi si albi care parca ma invita sa-mi scriu gandurile pe ele;sa le pun in ordine,sa le analizez si sa incerc sa gasesc solutia "fericirii".Nu ar mai trebui decat sa ma apuc de scris...ce si de unde sa incep,nu stiu...8 gauri mici sunt in oblonul ferestrei mele,prin care se strecoara soarele sperand ca ma va putea scoate din casa pentru a ma putea mangaia cu razele lui....Degeaba...
"Esti un fraier bai!Nu vei ce misto-i afara?Iesi si tu afara din casa!Fa o plimbare!Arata ca esti un om normal....!"
Om?Dar ce inseamna de fapt sa fii om?Ma poate invata cineva?Poate...fac ceva gresit....Dar daca nu sunt normal...cum sunt?....sunt si atat...Pentru oricine se crede perfect,nu am decat un scuipat intre ochi de oferit!"Coaie,daca te crezi perfect,inseamna ca esti tot ce nu sunt eu!"...Nimeni nu e perfect...Si ma borfaie anumite persoane uneori....cand sunt pe "culmile borfaielii"...."Bai esti bine?Hai lasa supararea!"....si ma simt obligat sa le dau raspunsu de rigoare "Lasa-ma-n pula mea in pace!"......Si persoanele astea nu o fac pentru ca simt nevoia sa ma ajute cu o vorba buna,ci pentru ca simt nevoia sa SE ajute cu satisfactia ca mi-au oferit un ajutor...inutil.Dar se intampla sa insiste....sa ma futa la icre si mai tare...si atunci ma gandesc...daca e vreo problema cu mine sau restu-s niste dobitoci....Imi e teama de raspunsul la intrebarea asta...
Stau si ma gandesc plin de indoieli,punandu-mi intrebari absurde si in acelasi timp chinuitoare..."Oare cum era daca nu....Si daca faceam....Oare cum era daca nu aveam incredere in anumite persoane?"Mai "curat" cu siguranta....Daca eram copilul mamei...si faceam tot ce imi spunea ea?Cum eram acum?Daca nu cunosteam visele artificiale,cum ma simteam acum?Oare cum mi-ar sta cu parul scurt,fara pierceuri,tatuaje?Ce anturaj as fi avut daca nu il aveam pe asta?
Ma intreb si nu-mi raspund...nu pot.Sunt mandru ca pot lua decizii de unu singur...si ca nu sunt dependent de parinti....Uneori imi vine sa urlu "Ma doare in pula de tot bai!"....dar nu mi-ar folosi la nimic.....
Sper doar ca in viitor...forta cuvantului o va invinge pe cea a pumnului...