A citi sau a nu citi....

A citi sau a nu citi....asta-i intrebarea dar unde-i cartea?Cartea a fost primul lucru care m-a ajutat sa ma desprind de lumea asta monotona si egoista.Prima oara cand am mangaiat paginile unei carti,a fost in clasa I...Pe vremea aceea toti invatau sa scrie si sa citeasca eu era deja un pic mai avansat din cauza "abuzurilor" de prepotenta ale rudelor...Nu imi pare rau de asta...M-am indragostit imediat de lectura si de sentimentul de libertate si siguranta ce mi-l ofereau cartile.Fiind restrictionat de regulile stupide alor mei,ma afundam din ce in ce mai tare in carti...Citeam nopti la rand,eram un mic "vampir".Imi parea rau de fiecare data cand terminam o carte...trebuia sa imi iau ramas bun de la personaje;dar ma "imbarbatam" cu gandul ca voi putea "cunoaste" altele in cartile urmatoare.Ai mei parinti erau destul de bucurosi ca nu imi pierd vremea degeaba dar,nu au stiu sa controleze aceasta placere a mea si mi-am rapit singur clipele de care aveam nevoie si care ar fi trebuit sa ma "caleasca" si sa ma pregateasca pentru drumul pana la capatul luminii...Nu vorbeam decat cu colegii si adesea nici ei nu intelegeau prea bine cuvintele care le foloseam,ca deh...eram un pusti cult,citit....
Trecu putin de timp si la sfarsitul clasei a 3a pe langa premiu normal, am primit si un premiu special "pentru cel care a citit cele mai multe carti din biblioteca scolii"...Ma simteam penibil...restul colegilor radeau...Dar azi ma simt mandru si imi pare rau ca nu ma am rabdarea sa citesc o carte...Invidiez persoanele care-si pot pune gandurile in ordine si pot deschide o carte lasandu-se absorbiti de ea...
Acum prefer un film..e mai comod...si ca sa fie si mai comod mai caut si informatii sa vad...e bun...mi-ar place..ce se intampla in el...Comoditate absurda!As putea sa numar pe degete persoanele cunoscute care inca mai au pasiunea asta a cititului...As reciti toate cartile din trecut cu speranta ca ma pot pierde din nou in ele...As vrea sa redevin prietenul lui Tom si a lui Huck,ajutorul lui Praslea si vecinul lui Nica...dar in zadar...nu voi mai simti niciodata fiorii varstei inocente.
Incerc sa reintru in lumea povestilor pe cale artificiala...cateodata reusesc dar cateodata mi se face rau....:D....M-as inchide intr-o camera facuta din carti poate asa......mda...sau poate nu.
Aud din cand in cand afirmatii "Eu nici ziarul nu-l citesc...daramite o carte!" si culmea ca multi se mandresc cu treaba asta...Imi e mila de aceste persoane...Sau mai sunt si altii care citesc...sa fie la moda...chiar mai memoreaza si o fraza cu care lasa cu gura cascata pe restul din grupul de prieteni inculti...Totul intins pe tava....
Filmele!Totul deja imaginat..........
Mai ador si teatrul...e un pic mai diferit,dar tot magnific este,bineinteles cand este jucat de actori talentati...Am jucat si eu in cateva piese...O lume superba...emotiile sunt intense...iar personajele iti intra sub piele...Momentan nu pot decat sa privesc aceasta lume...dar fara sa o inteleg prea mult,fara sa imi transmita vreo emotie...mda italiana de cacat!Profu meu de teatru...e un om mare!Mi-a spus inainte sa ma "transfer" aici..."Tu poti visa in alta limba?"....nu...eu nu pot...Asa ca mi-am luat gandul de la vreo reprezentatie teatrala...Eu sunt de parere ca actorii se simt mult mai bine in timpul unui spectacol decat publicul care savureaza piesa...Vizezi si...iei bani...Ce cul!
Se zice ca o carte nu trebuie judecata dupa coperta...de asta e mai bine sa o alegi pe cea fara coperti!